Ca orice relatie chiar daca implica si un punct legal casatoria se construieste, incepe cu putin si se transforma in casa solida in care sprijinul unul celuilalt este consolidat de respect si iubire. S-au tot scris multe despre asta si este cert ca te casatoresti din dragoste- in cele mai bune dintre cazuri caci un refugiu al unei relatii bolnave nu are cum sa mearga prea bine pe viitor. Dar uitam de asta si in timp ajungem sa ne distantam de sot/sotie.
Uitam pentru ce si ce anume ne-a adus impreuna si este mai usor sa aratam cu degetul. Din topul marilor greseli care sa te anunte de o alerta caci casnicia merge pe butuci se numara:
- Sa acuzi si sa arati cu degetul. Pe romaneste si la propriu si la figurat. Pentru ca astfel plasezi responsabilitatea in locul celuilalt si nu te preocupa ceea ce inseamna problema. Mai greu iti asumi ceea ce se intampla si preferi sa acuzi. Pentru ca nu este nimic constructiv in asta nu este de mirare ca ajungi sa il indepertezi pe cel de langa tine- pana la urma nimic nu face cum iti doresti.
- Sa-ti pui cenusa in cap. Este o vorba pentru cazurile in care te victimizezi in fata celorlalti. Este de inteles sa iti doresti ajutor si de la partener insa se prea poate sa pui o mare presiune pe acesta si sa ajungi sa il faci sa traga cat pentru doi din delasarea ta.
- Santajul emotional sau mita. De orice fel ar fi ea inseamna sa ai ajuns deja la o extrema cand partenerul este motivat de orice altceva decat de tine. Cat de trist suna asta?
- Pedeapsa. Desi nu suntem copii pedepsa poate fi de orice natura insa din nou ceea ce afecteaza relatia. Ca un copil suparat te vei razvrati si de bine nu are cum sa iasa.