Atunci cand accidental dai de cineva intr-un parc in timp ce citesti o carte pe care nu ai reusit sa o termini de mai bine de 3 luni, stai asa! Nu pot da eu accidental peste cineva, cand cineva varsa jumatate de sticla de apa plata pe mine, pe carte, dar si pe geanta mea.

Atunci nu prea e placut sa ai o discutie buna cu persoana respectiva. Cu toate astea, toti nervii care ii aveam eu in secunda aia pe tampitul care m-a facut fleasca au disparut instant, cand i-am vazut ochii si modul cum a zambit usor, dar s-a si intristat cand a vazut ce a facut, si-a cerut scuze intr-un mod placut, probabil ca intr-un caz normal ii tranteam si o injuratura, dar lui nu i-am putut face asta, pentru ca ma hipnotizase, se uita asa fix la mine, totul parca a ramas nemiscat in jurul meu pentru cateva secunde, dar dupa accea parca totul a prins o viteza incredibila, pentru ca deabea ma uitasem in ochii lui ca si deja disparuse. Ca sa ma intelegeti intr-un sir cronologic tot accidentul plus scuzele de riguare a durat 2 minute, dar totul a trecut pe langa mine in doar 3 secunde.

Nu stiu cum am reusit sa rezist asa, dar au trecut foarte rapid 3 zile si ma tot gandeam la ochii care m-au inebunit in cateva secunde, stiu ca suna cam exagerat, si eu cred ca exagerez dar o experienta de genul nu mi s-a mai intamplat pana acum, ci am avut parte numai de nesimtiti si egoisti frumosi. (mai mult…)