Parca nu ai cum sa convietuiesti cu cineva daca nu exista si putina cearta. Asta pentru ca si impacarea e dulce insa cand pur si simplu traiesti in prea multa armonie parca ti se uraste cu binele. Stii cum se spune: rau cu rau insa mai rau fara rau. Ori daca si prin ceea ce se numeste o cearta, de orice fel ar fi ea, te ajuta sa te cunosti mai bine.

Cand vine vorba de cearta in care se aplica regula tacerii problema este ca nu ai cum sa rezolvi situatia si asta pentru ca ramane totul in aer. Unul isi da aerul incercand sa explice in timp ce celalalt este cel care se face ca un zid. Parca mai are putin si devine un cameleon, se camufleaza cu orice este static in camera insa cu tine tot nu vorbeste. Lipsa de discutie insa este cea care lasa un gol si probleme ce se vor aduna in timp.

Prea multa critica. Pe principiul ce e prea mult strica se pare ca cei care aplica o astfel de regula nu stiu sa aprecieze partile pozitive. Sau cel putin asta spun cercetatorii despre cei care vorbesc pana la refuz si orice mic detaliu il scot in evidenta ca si cand ar fi sfarsitul lumii. De ce sa complici totul cand de fapt situatia si de la ce a pornit totul se regaseste in alt plan?

Impulsivul si focosul. Se crede ca o relatie in care nu exista un echilibru intre cei doi chiar si cand este vorba de o cearta nu are sanse sa reziste. Motivele sunt simple: fiecare dintre voi are nevoie de un timp de calmare, fiecare dintre voi are ceva de spus astfel ca acolo unde amandoi se aprind foarte repede si sunt colerici situatia poate fi dramatica.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *